Mitul celor 5 întrebări

Cu siguranta ca multi dintre noi am participat macar o data in viata la un interviu de angajare. Daca ati avut si voi „norocul” de a fi invitati recent la o astfel de „provocare”, poate ati ramas surprinsi de anumite intrebări, fie pe motiv ca vi s-au parut perimate, fie ca v-au pus intr-o oarecare dificultate.

Cum internetul e plin de articole cu sfaturi, trucuri, intrebari si raspunsuri “ideale”, ce sa spui si ce sa nu spui, etc., nu cred ca mai exista cineva care sa mai aiba prea mari emotii ca nu va face fata unui interviu. Dar cum sa fii sigur ca „ai trecut cu brio de proba interviului”?

Cu certitudine, fiecare intrebare pusa de angajator sau recruiter la interviu ar trebui sa aiba o logica si un motiv foarte bine intemeiat. In functie de strategia de selectie, tinand cont de domeniul de activitate, de fisa postului, urmarind nevoile si cerintele organizatiei si in acord cu scopul final al interviului, intrebarile pot capata diferite forme.

Eu am ales sa dezbat in acest articol primele 5 intrebari care sunt analizate si comentate cel mai frecvent in rubricile de „sfaturi si ponturi”. Haideti sa „traducem putin” aceste intrebari-sablon, care au ajuns uneori sa fie folosite doar „pentru ca dau bine” sau pentru ca asa „am citit pe net”.

1.”Ce poti sa-mi spui despre tine?”

Aceasta intrebare urmareste de regula calitatile de comunicare si de prezentare ale candidatilor, precum si capacitatea de sintetizare si de prioritizare. Este evident ca pe angajator nu o sa-l intereseze atat de mult zodia, in ce oras ai crescut sau ce-ti place sa mananci la micul dejun, decat daca are o relevanta crescuta pentru jobul pe care urmeaza sa-l obtii (doar daca vrei sa prezinti rubrica horoscopul la matinalul de dimineata).

Nu cred ca mai exista recruiteri care sa fie „surprinsi” de discursul pe care cei mai multi candidati il pregatesc cu mult inainte de a fi chemati la interviu si care serveste drept raspuns la aceasta intrebare. Cel putin asa as vrea sa cred.

Cu aceasta intrebare eu as spera sa gasesc raspunsuri la alte intrebari, pe care nu o sa le pun niciodata direct. Motivul ? De cele mai multe ori nu o sa putem fi sinceri, si acest lucru se poate intampla si din alte motive ce tin de context, moment sau alternative. Una din aceste intrebari ar fi: „Ce este mai important pentru candidat: viata personala sau cariera?”

2.”Care sunt punctele tale slabe?”

„Punct ochit – punct lovit” ar spune multi. Ei bine, nu neaparat. Este mai mult decat evident ca niciodata nu o sa afirmam despre noi lucruri groaznice care se pot intoarce impotriva noastra.

Zecile de articole din mediul online ne-au invatat deja cum sa „imbracam” frumos toate defectele noastre si sa le punem o haina noua de „potential”. Eu as spune insa ca este vorba si de asumare si de acceptare. Dai dovada de sinceritate si transparenta sau preferi sa te ascunzi dupa niste sabloane demult „fumate”. Tu alegi!

Daca te vei intalni cu o astfel de intrebare pe viitor, eu te-as sfatui doar sa fii atent la interlocutorul tau. Nici nu stii cat de usor se poate face un transfer emotional in astfel de situatii. Acesta poate sa fie pozitiv, dar si negativ. Daca nu esti sigur ca ai „citit” corect omul din fata ta, eu te incurajez sa adopti o oarecare neutralitate in enumerarea si argumentarea defectelor tale.

3.”Unde te vezi peste 5 ani ?”

De regula prin aceasta intrebare se incerca “masurarea” ambitiei si a obiectivelor de cariera, care de regula se stabilesc pe termen scurt, mediu sau lung. Evident ca analiza acestor obiective se va face luand in calcul nivelul de modestie versus aroganta, procentul de realism, dar si  indicele de „promisiune speculativa” al candidatului.

Nu va bazati numai pe principiul ca „nu exista raspunsuri bune sau rele”. Eu va incurajez sa nu „serviti” un raspuns PR-istic. Nu de alta, dar daca nu cunoasteti destul de bine persoana care v-a adresat aceasta intrebare, s-ar putea sa va dati mai multe batai de cap.

Si ca o mica paranteza, as indrazni sa va relatez o intamplare legata de aceasta intrebare de pe la inceputurile carierei mele. Tanara speranta, cu mult orgoliu, am „aruncat” si eu cu aceasta intrebare catre un candidat. Acesta, un domn cu multa experienta, mi-a replicat sec: „Adica ce vreti sa ma intrebati domnisoara ? Cat timp va puteti baza pe mine? Cat timp preconizez ca voi ramane in firma d-voastra? Marturisesc sincer ca, pentru moment, imi pierdusem indrazneala dar, curioasa din fire, am lasat discutia sa curga in directia lansata de candidat. Pana la urma chiar a fost constructiv, pentru ambele parti.

4.”De ce te-am angaja pe tine ?”

Pentru a “verifica” increderea in sine, consistenta si coerenta argumentarii, as spune eu. Da, este foarte important pentru un angajator sa stie daca reusesti sa transmiti siguranta si certitudine sau poate sa fie interesat mai degraba de cat de usor si convingator „reusesti sa te vinzi”, ce tehnici si tactici de marketing adopti.

Unii angajatori vor cauta sa gaseasca o persoana integra, directa si sincera, pe cand alti angajatori sunt mai preocupati de gasirea unor persoane pentru care „scopul scuza mijloacele”.

De retinut! Este important ca inainte de interviu sa faci putina cercetare cu privire la politica firmei, la modul de lucru, la personalitatea celui/celei care te va intervieva, etc., astfel incat argumentele tale sa se potriveasca „manusa” cu nevoile angajatorului. La urma urmei, sa fim sinceri, este vorba de cerere si oferta. Cererea angajatorului de a-si acoperi anumite nevoie, si oferta candidatilor de a-si pune la dispozitie timpul, cunostintele si abilitatile pentru a acoperi aceste nevoi cu succes.

5.”De ce vrei sa parasesti actualul loc de munca?”

Ei bine, aceasta intrebare a fost „croita” dupa un tipar foarte bine ales, si anume: <<Ce te motiveaza pe tine ca om?>>

Sa detaliem putin. In viata, oamenii sunt ghidati dupa doua tipuri de motivatie: una intrinseca si una extrinseca. Motivatia intrinseca se refera la motivatia care vine din interiorul unui individ si nu din recompense exterioare, cum ar fi banii, cadourile sau calificativele primite. Motivatia extrinseca se refera la motivatia care vine din recompensele si atentiile celorlalti. Factorii motivationali sunt externi, sub forma unor recompense (de cele mai multe ori materiale), bani – in cazul unui job sau calificative, care ofera satisfactie, recunoastere, implinire.

O persoana cu o motivatie extrinseca va lucra la o sarcina chiar daca nu va avea un interes profund, dar va avea in considerare toata satisfactia indeplinirii acesteia. Recompensele pot fi minore, un simplu multumesc, dar si majore, faima sau recunoastere – statut.

Sa luam un exemplu clasic de “ASM – Area Sales Manager”. Acesta, motivat extrinsec, va reusi sa-si atinga cu succes targetul pana la sfarsitul lunii deoarece stie ca va primi un bonus din vanzari. Si exemple ar mai fi multe .. dar va las pe voi sa le descoperiti in practica de zi cu zi 🙂

Concluzia?

Aparent simple si nevinovate, aceste intrebari pot declansa uneori adevarate dileme. A gasi un raspuns “bun” sau “corect” pentru fiecare in parte nu este o treaba usoara, dar cu siguranta ca poate fi util. De ce? Pentru ca traim intr-o lume in continua schimbare, nevoile si cerintele se tranforma in fiecare zi si pentru ca atunci cand stii unde te afli si unde vrei sa ajungi, iti este mai usor sa configurezi traseul, chiar daca folosesti un GPS performant.

Parerea mea este ca aceste intrebari trebuiesc trecute prin filtrul propriu al recruiterului, dar si al candidatilor si, cel mai important, adaptate “vremurilor noastre”. La fel si analiza raspunsurilor la astfel de intrebari, indiferent de forma pe care o pot lua.

La final, eu va propun un mic exercitiu, care va poate ajuta sa raspundeti cu usurinta unor astfel de “intrebari-capcana”, indiferent de formulare.

Tot ce aveti nevoie este: un pix , o coala de hartie, putina indemanare si 10 minute:

Joaca de copii mari

Atentie! Completeaza cu sinceritate fiecare casuta (ca doar esti doar tu cu tine) si apoi raspunde-ti la urmatoarele intrebari:

❔ Cum s-a schimbat viziunea ta despre viata in general, despre cariera, munca, job, etc in ultimii 5 ani (poti sa schimbi numarul, nu este regula si nicio preferinta ascunsa; pur si simplu este o perioada de timp, nici prea scurta, nici prea lunga, in care iti poti evalua evolutia personala si profesionala);

❔ Poti sa gasesti elemente comune in cel putin 3 casute, indiferent ca sunt pozitionate pe verticala sau orizontala ?

❔ Exista o conexiune intre ele? Care ar fi aceasta ?  Dar constanta / constante in timp (pe verticala)?

 

Spor in tot si toate (chiar si interviuri)!

Adriana

Written by 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *